Propunerea mea de astăzi este cartea lui Cornelius Ryan, corespondent de război american de-a lungul celui de-al doilea razboi mondial. Romanul s-a bucurat de un succes instantaneu înca de la publicarea sa în 1959 fiind ecranizat trei ani mai târziu de regizorul Darryl F. Zanuck contra sumei de 175 000 $ plătită autorului.

Cartea relatează povestea primei zile a debarcării din Normandia dar din perspectiva oamenilor implicaţi în ea: soldaţii şi civilii din ambele tabere. Astfel ea nu este o istorisire militară rigidă ci una caldă, presărata cu emoţiile şi întâmplările celor intervievaţi. Pentru realizarea lucrării autorul a luat peste 1000 de interviuri în trei ani supravieţuitorilor din acele timpuri tulburi, căutând jurnale şi documente oficiale.

Romanul se leagă foarte bine şi ţine cititorul lipit de paginile sale tot timpul. Aşadar citiţi cartea şi nu rataţi nici filmul din 1962 care a primit cateva oscaruri şi alte nominalizări pentru realizările cinematografice.

Printre vai adanci
Printre brazi inalti
Strabat vartejurile,
Vartejurile sortii

Imi voi croii drum
Doborand stanci

Cararea ma va duce
In locuri pustii
Neatinse de nimic

Iar cand viscolul se va ivi
Ma voi scufunda in el
Si voi privi restul de acolo

Dupa 4 ani de la lansarea ultimului material discografic in 2004 (Eppur Si Muove), fanii Haggard au fost rasplatiti cu un nou album, mult mai epic decat precedentele, intitulat Tales of Ithiria si aparut la Drakkar Records pe 29 august. Desi initial data lansarii era 29 iulie 2007, ea a fost amanata cu un an. De altfel este stiut faptul ca Haggard lucreaza mult la un album pentru a iesi cat mai perfect.

Tales of Ithiria se pare ca s-a apropiat de perfectiune, fiind foarte bine structurat: 5 capitole, un cover si cateva interlude-uri interesante. Initial numit A dark winter’s tale, albumul nu mai are ca tema personaje si evenimente istorice ci este o poveste medievala fictiva scrisa de compozitorul Asis Nasseri in versurile pieselor.

The Origin este intro-ul care fixeaza prin versurile sale povestea. Avand o linie melodica epica si folosind vocea profunda si echilibrata a lui Nasseri, piesa reuseste sa recreeze o atmosfera medievala care va fi prezenta pe tot parcursul celor 43 de minute a materialului.

Chapter I – Tales Of Ithiria continua intro-ul, pastrand o linie melancolica prin combinatia de vioara, violoncel si pian, completate prin vocea sopranei si claritatea vocii lui Florian Schnellinger. Nu lipsesc mai tarziu in melodie growl-urile lui Asis Nasseri si chitarile electrice care acompaniaza instrumentele traditionale. Versurile vorbesc despre initierea fiului si sfaturile date de catre tatal sau viitorului razboinic,intr-un inceput de iarna.

In Chapter II – Upon Fallen Autumn Leaves soprana se depaseste, la fel si responsabilul cu growl-urile, duetul celor doi fiind remarcabil. Daca in primul capitol pianul si-a facut simtita prezenta, aici el lipseste cu desavarsire, probabil si din cauza piesei care s-a vrut sa fie mai agitata si operatica in acelasi timp.

La Terra Santa, capitolul 3 al povestii muzicale este mult mai lenta desi sunt prezente si cateva growl-uri. Harpa si flautul au cel mai mult de lucru in aceasta piesa, pianul fiind prezent destul de discret.

Vioara atrage cel mai mult atentia in Chapter IV – The Sleeping Child. Si el un track zbuciumat in care pianul nu exista iar alaturi de growl-uri si vocea operatica este prezent si un cor prin cateva pasaje. Urmatorul track, Hijo de la luna sau Son of the moon in engleza, constituie un cover foarte bine facut, cu versuri traditionale si instrumente proprii medievale introduse in linia melodica. O piesa frumoasa bazata pe pian si vioara, primul facandu-se simtit cel mai mult din tot albumul in aceasta interpretare in care vocea solistei este exploatata la maxim imbinandu-se sublim cu ritmul chitarilor.

Dupa ultimul monolog, care se aseamana cu o profetie razboinica, urmeaza si ultima piesa, Chapter V – The Hidden Sign, in care se abuzeaza de vioara intr-un mod placut, element caracteristic intregului album de altfel. Nasseri este la inaltime, insa, de aceasta data, soprana canta doar cateva versuri. Liricile sunt impresionante atingand apogeul in aceasta piesa, liderul formatiei demonstrandu-si talentul literar cu ocazia acestui album.

Una peste alta, Tales of Ithiria constituie o frumoasa opera de arta fictiva care te indeamna sa o asculti de mai multe ori pentru a intelege si aprecia intregul proces al compozitiei si pentru a interpreta intreaga poveste din liricele sale. Si cine spune ca acest album nu aduce nimic nou greseste, Haggard fiind o sursa continua de noutate prin muzica sa.

]]> http://emytheraven.wordpress.com/2008/09/01/haggard-tales-of-ithiria-album-review/feed/ 0 emytheraven